Planseul din beton armat este probabil cea mai importanta aplicatie a betonului. Modul de realizare al planseelor la tipurile mai vechi de structuri (din lemn, sau boltisoare din caramizi) era punctul nevralgic al acestora. Motivul este ca toate incarcarile preluate de planseu erau descarcate pe peretii de pe aceeasi directie (paraleli), facand astfel ca unii pereti sa preia aproape toate sarcinile, in timp ce altii sa nu fie incarcati decat cu cele rezultate din masa proprie.
Planseul din beton armat monolit, cel mai uzual tip de planseu nu numai ca descarca pe toate elementele structurale perimetrale (grinzile din beton armat, pereti), dar, actionand ca ceea ce inginerii numesc o saiba rigida (nedeformabila in planul ei) forteaza toate elementele verticale ale structurii de rezistenta sa lucreze impreuna, deplasandu-le pe toate intr-o singura directie.
Ce este important la planseul din beton armat este corectitudinea punerii in opera a armaturii. Detaliile minore pot sa faca diferenta intre excelent si catastrofa. Pentru a functiona bine, un planseu din beton armat trebuie sa aiba toate armaturile proiectate exact in locul proiectat, avand dimensiunile si gabaritele proiectate pentru fiecare marca de otel.
La planseul din beton armat distantele dintre bare si fetele placii sunt mai importante ca niciodata. Data fiind structura sa delicata si complicata din grosimea sa, abaterile aici sunt practic de netolerat.
Inspectoratul se Stat in Constructii isi alege de obicei una dintre fazele determinante armarea unui planseu pentru a verifica modul in care constructorul respecta proiectul structurii de rezistenta. Motivul este cel amintit mai sus: daca fierarul-betonist uita sa monteze distantierele sau caprele care asigura pozitia corecta a barelor atat de la partea inferioara, cat si de la partea superioara, acea placa din beton armat poate fi compromisa. Un planseu din beton armat care vibreaza pentru ca nu sunt montati corect calaretii pe pozitii, adesea nici nu poate fi reparata altfel decat demoland-o.
Din nou, turnarea placilor din beton armat, de obicei realizata impreuna cu grinzile perimetrale, este cruciala. Oprirea turnarii din diverse motive, cum ar fi sincopele in aprovizionarea cu beton, neprotejarea planseului in cazul inceperii precipitatiilor, turnarea inafara limitelor admise de temperatura samd, de asemenea, pot compromite planseul.
Realizarea defectuoasa a cofrajelor, sprijinirile incorecte (prea putini popi) pot duce la plansee cu multe probleme, pornind de la lipsa de orizontalitate (cat de neplacut trebuie sa fie sa simti ca o iei la vale, stand pe un loc care trebuia sa fie drept!). Din pacate sunt relativ frecvente si cazurile in care cofrajele cedeaza si betonul se scurge, existand si cazuri in care oameni au fost raniti.
Foarte important este si ca inainte de turnare sa se verifice si rasverifice curatenia cofrajelor. Turnarea peste frunze, crengi, gunoaie, praf si pamant poate duce in timp la expunerea unor armaturi, care, fiind in contact cu atmosfera vor rugini.
Din fericire, sistemul controlului calitatii in constructii si disciplina instaurata de-a lungul anilor impun controale si verificari ample in executie.
Inginerul structurist impune realizarea de verificari inaintea turnarii, in acele faze determinante numite sugestiv faze pentru lucrari ce devin ascunse.
Legea impune un control atat intern, al constructorului, prin responsabilul sau tehnic cu executia, cat si o verificare din partea beneficiarului (clientului) prin dirigintele de santier, precum si din partea proiectantului (inginerul de structuri).
