Partidele extremiste, considerate marginale, au crescut în alegerile naţionale din Germania, fiind deosebit de populare în est şi în rândul tinerilor, pentru că impulsul lor se datorează în parte şi unei bune cunoaşteri a influenţei social media. Însă peisajul fragmentat şi polarizat complică guvernarea viitorului cancelar, comentează Reuters.
Omar Alkadamani, un cetăţean german naturalizat, născut în Siria, obişnuia să-i susţină pe social-democraţii germani de centru-stânga (SPD). Cu toate acestea, nemulţumit de poziţia din ce în ce mai dură a acestora cu privire la imigraţie, el şi-a dat duminică votul pentru partidul Die Linke, de extremă stânga. Succesor al Partidului Comunist din Germania de Est, Die Linke a obţinut duminică un scor de 8,8% la alegerile federale din Germania, cel mai bun rezultat al său din ultimii ani, în ciuda unei aripi disidente conduse de fostul lider Sahra Wagenknecht, care anul trecut şi-a lansat propriul partid, BSW, care însă n-a reuşit să acceadă în Bundestag.
Revenirea Die Linke, precum şi rezultatul istoric al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care a luat 20,8% din voturi, demonstrează că extremele beneficiază de un sprijin tot mai mare, pe măsură ce perspectivele celei mai mari economii europene se înrăutăţesc şi sosirea a milioane de imigranţi polarizează societatea.
La rândul său, acest lucru complică construirea unui guvern şi chiar guvernarea într-o ţară considerată cândva un bastion al stabilităţii. AfD şi Partidul Stângii împreună au acum potenţialul de a bloca modificările la Constituţia Germaniei, inclusiv modificarea limitei privind datoria, pe care mulţi economişti o consideră esenţială.
„Asistăm la o consolidare a extremelor politice. În acelaşi timp, declinul partidelor majore continuă”, a declarat Benjamin Hoehne, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Tehnică din Chemnitz.
Până la reunificarea din 1990, principalele partide de centru ale Germaniei, conservatorii şi SPD, aveau tendinţa de a obţine aproximativ 40 % din voturi fiecare, ceea ce le permitea să formeze uşor coaliţii guvernamentale majoritare, fie împreună, fie cu Partidul Democraţilor Liberi (FDP), un partid liberal care acum nu a mai intrat în parlament.
Însă intrarea în viaţa politică a Die Linke şi creşterea Verzilor au început să reducă sprijinul pentru SPD. Apariţia AfD, acum 12 ani, a slăbit, la rândul său, conservatorii, în timp ce populistul BSW a fragmentat şi mai mult votul.
În total, împreună CDU şi SPD au obţinut duminică doar 44,9% din voturi, faţă de 49,8% la ultimele alegeri şi 81,3% în 1987. Incluzând Verzii şi FDP, cota celor patru partide principale a scăzut la 60,8%, de la 98,7% în 1987.
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
