Expertul în securitate Gabriel Done explică cum trebuie interpretate declarațiile lui Donald Trump privind Groenlanda și de ce insula, parte a Danemarcei, devine vitală pentru securitatea Statelor Unite.

Interpretarea declarațiilor lui Trump

Done avertizează că afirmațiile publice ale fostului președinte american despre anexarea Groenlandei nu trebuie luate literal.

„Declarațiile publice privind intenția de a anexa Groenlanda, atribuite președintelui american Donald J. Trump, nu trebuie luate literal; ele maschează anxietăți strategice profunde, inclusiv pierderea inițiativei în Arctica și lipsa de încredere în aliați și instituții internaționale. În realitate, mesajul subtil transmis este acela că Statele Unite percep o accelerare a militarizării regiunii și o penetrare economică și strategică rusă și chineză, care le amenință poziția tradițională de superioritate. Rusia și China acționează strategic în Arctica, fiecare după propriul model”, spune expertul în securitate Gabriel Done.

Competiția în Arctică: Rusia și China

Potrivit analizei lui Done, cele două mari puteri adoptă strategii diferite în zona arctică.

Strategia Rusiei

  • Reoperarea bazelor aeriene și dezvoltarea sistemelor A2/AD.
  • Control efectiv asupra Rutei Maritime Nordice.
  • Consolidarea avantajului decisional într-un scenariu de criză.

Abordarea Chinei

  • Extinderea influenței prin investiții mascate ca activități științifice sau comerciale.
  • Integrarea Arcticii în „Polar Silk Road”, vizând statutul de „Near‑Arctic State”.
  • Considerată de Washington o amenințare la adresa aranjamentelor de securitate din Oceanul Arctic.

„Moscova reoperaționalizează baze aeriene, dezvoltă sisteme A2/AD și exercită control efectiv asupra Rutei Maritime Nordice, consolidându-și avantajul decisional într-un scenariu de criză. China, deși nu are prezență militară directă, își extinde influența prin investiții mascate ca activități științifice sau comerciale și prin integrarea Arcticii în Polar Silk Road, urmărind să devină un „Near‑Arctic State”. Pentru Washington, prezența Chinei în Arctica nu este doar o chestiune economică, ci o amenințare la adresa aranjamentelor de securitate din Oceanul Arctic, ceea ce face imposibilă acceptarea pasivă a acestei evoluții”, detaliază el.

Rolul Danemarcei și al Groenlandei

Done susține că Danemarca a gestionat insula ca pe un teritoriu administrativ cu autonomie limitată, fără să înțeleagă pe deplin importanța strategică a acesteia.

„În acest context, Danemarca a gestionat Groenlanda ca pe un teritoriu administrativ cu autonomie limitată și probleme bugetare, fără a înțelege pe deplin importanța strategică a insulei. Abordarea daneză a fost marcată de trei iluzii periculoase:

  • Presupunerea că Arctica rămâne un spațiu de cooperare și nu de competiție.
  • Credința că statutul de aliat loial al SUA garantează protecția automată.
  • Convingerea că autonomia groenlandeză poate fi decuplată de considerentele marii strategii globale.

Realitatea a demonstrat contrariul: Groenlanda se află într-o poziție geopolitică vitală, iar pierderea controlului asupra acesteia ar însemna pentru Statele Unite (precum și pentru Danemarca) vulnerabilitate strategică și oportunități informaționale pentru rivalii lor.”

Statutul NATO al Groenlandei

Insula nu beneficiază de garanții de securitate colectivă din partea NATO, ci depinde de suveranitatea daneză și de prezența militară americană.

„Un aspect critic adesea ignorat este statutul Groenlandei în raport cu NATO. Insula nu este membru NATO propriu-zis; protecția sa derivă din suveranitatea daneză și din prezența militară americană.

Sursă comunicateinpresa.ro