Duminică, 23 februarie, conservatorii conduși de Friedrich Merz au câștigat alegerile legislative din Germania, iar partidul de extremă-dreapta AfD a obținut cel mai bun scor din istoria sa, potrivit sondajelor realizate la ieșirea de la urne de televiziunile publice, transmite AFP. În timp ce SPD-ul lui Olaf Scholz a obținut puțin peste 16%.
Conservatorii din Uniunea Creștin-Democrată și „aripa“ sa bavareză, Uniunea Creștin-Socială (CDU/CSU) au primit între 28,5% și 29% conform sondajelor difuzate de televiziunile publice ARD și ZDF, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 19,5% până la 20%, un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta la un scrutin federal din perioada postbelică.
Atmosfera la CDU este departe de a fi euforică: Nici o aclamare, nici lacrimi de bucurie, doar aplauze. Dacă blocul conservator rămâne sub 30%, ar fi semnificativ sub așteptările lor.
Seara este încă la început și multe se mai pot schimba, dar rezultatul preconizat pare să indice că strategia conservatorilor nu a funcționat. Politica sa privind migrația i-a făcut, în mod evident, să piardă mai multe voturi decât a câștigat și, de asemenea, nu au putut mobiliza alegătorii de stânga.
Cu toate acestea, un câștigător clar este formațiunea de extremă dreapta AfD, care și-a dublat aproximativ cota de voturi. Aspectul viitorului guvern ar putea depinde de liberalii din FDP. Dacă va reuși să treacă de pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, distribuția locurilor va face probabil imposibilă formarea unei coaliții de guvernare de către cele două forțe centriste, SPD și blocul CDU/CSU. Acest lucru ar însemna că următorul guvern ar avea din nou nevoie de trei partide pentru a supraviețui. Dar dacă FDP nu reușește, o „mare coaliție” formată din CDU/CSU și SPD ar fi cea mai stabilă dintre toate coalițiile posibile.
CDU/CSU: Verzii nu vor fi necesari
Alexander Dobrindt de la Uniunea Creștin-Socială (CSU), partidul bavarez frate al creștin-democraților conservatori (CDU) a salutat un „rezultat pozitiv” pentru conservatori și și-a exprimat încrederea că pot forma un guvern – fără Partidul Verde.
”Am spus clar ce considerăm a fi o schimbare politică și am spus clar că aceasta nu poate include Partidul Verde”, a declarat el pentru postul public de televiziune ARD.
”Nu-mi pot imagina o coaliție cu ei. Dimpotrivă: vom face tot posibilul pentru a construi o coaliție, iar Verzii nu vor fi necesari.”
Friedrich Merz, care are toate șansele să-l înlocuiască pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar, a exclus orice alianță guvernamentală cu AfD, amintește AFP.
Prezența la urne a fost de 84% – cea mai ridicată din 1990. Alegerea noului cancelar al Germaniei de către Bundestag nu va avea loc până când nu va fi formată o coaliție de guvernare. Acest proces ar putea dura luni de zile.
Dacă aceste previziuni inițiale se confirmă, candidatul CDU/CSU Friedrich Merz ar putea fi acum candidatul principal la succesiunea cancelarului Olaf Scholz. Guvernul demisionar al lui Scholz va rămâne în funcție cu titlu interimar până când Bundestagul va alege un nou cancelar.
Starea de spirit în rândul Verzilor la sediul electoral din cartierul Kreuzberg din Berlin este undeva între anxietate și speranță, relatează corespondentul DW Jens Thureau.
Convorbirile pe coridoare și în sala principală gravitează mai mult pe situația geopolitică actuală decât pe rezultatul efectiv al alegerilor. Mulți se întreabă ce se va întâmpla dacă președintele american Trump devine serios și renunță la sprijinul pentru Ucraina. Gravitatea situației pare să cântărească mai mult decât dacă Verzii obțin 12 sau 14% din voturi la alegerile de astăzi.
Merz promite să se miște repede
Politica germană se află într-un punct critic: noul guvern va trebui să demonstreze rapid și ferm că poate lideri nu doar în Europa, ci și pe scena internațională. În momente de criză, politicienii germani tind să revină la obiceiurile lor tradiționale: promit schimbare, apoi explică de ce aceasta trebuie amânată. Aceasta a fost linia principală a mandatului de patru ani al cancelarului Olaf Scholz, scrie politico.eu.
Merz nu este fără defecte, inclusiv obișnuința de a vorbi impulsiv, dar un lucru pe care nu-l poate acuza nimeni este lipsa de hotărâre. Rămâne întrebarea: va fi acesta momentul în care Germania va răspunde provocărilor?
La 69 de ani, Merz a așteptat mult pentru acest moment. Știe că ar putea avea doar o singură șansă să ajungă cancelar, iar dacă o va rata, va fi greu să recupereze. Pentru a-și dovedi valoarea, Merz are de înfruntat trei sarcini uriașe: reformarea sistemului de azil al Germaniei — o provocare cu atât mai presantă după recentul val de atacuri teroriste; revitalizarea unei economii aflate pe cale de scădere și transformarea forțelor armate ale țării. Iar pentru a îndeplini ultimele două obiective, Merz va trebui să relaxeze restricțiile constituționale privind împrumuturile, un lucru pe care a sugerat că ar fi dispus să-l facă.
Prioritățile Germaniei trebuie să se schimbe
Este momentul ca prioritățile Germaniei să se regândească, nu doar pentru a apăra Ucraina de agresiunea Rusiei, ci și pentru a proteja Europa de amenințările duble reprezentate de Trump și Putin. Atitudinea disprețuitoare a unor figuri precum vicepreședintele american JD Vance față de democrația vestică — sau cel puțin față de interpretarea europeană a acesteia — capătă o semnificație deosebită pentru Germania.
Prin întâlnirea ostentativă cu lidera AfD, Alice Weidel, și prin refuzul de a-l întâlni pe Scholz, Vance a dat, practic, sprijin partidelor de extremă dreapta, cu o săptămână înainte de alegeri. În timp ce întâlnirile lui Musk cu Weidel pot fi considerate doar ciudățenii ale unui miliardar excentric, situația aceasta este diferită — și mult mai gravă.
Aceste evenimente îi fac pe mulți germani să se întrebe dacă SUA mai sunt în continuare un protector sau o amenințare.
Politicienii germani nu au ezitat să își exprime îngrijorarea. Robert Habeck, candidatul verzilor la funcția de cancelar și actualul ministru al Economiei, a spus că guvernul american „a luat partea autocratilor” și a adăugat că și „comunitatea de valori occidentale s-a încheiată aici”. Și acum, Merz trebuie să acționeze.
De săptămâna viitoare, el va începe probabil negocierile pentru formarea unui nou guvern, cu SPD sau Verzii — sau poate cu ambele partide. Merz a spus că nu va tolera niciun fel de întârzieri sau negocieri inutile. Germania se confruntă cu prea multe crize pe prea multe fronturi pentru a pierde timpul.
După descompunerea coaliției „semafor” formată din trei partide, presiunea de a încheia rapid și productiv aceste negocieri va fi mare. Partidele principale vor trebui să dovedească alegătorilor — și criticilor lor americani — că pot forma un guvern rezilient, capabil să arate că Europa contează.
Totuși, acest lucru necesită o Germanie curajoasă, condusă de un cancelar curajos. Are Merz ce-i trebuie? se întreabă Politico.
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
