România primește mai puțin cu 1,3 miliarde de euro, anunță Cristian Ghinea. Unde vor merge banii

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghina, a prezentat un document în fața comisiei de afaceri europene din Parlament, potrivit căruia România va primi pentru Planul Național de Redresare și Reziliență doar 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro anunțate inițial de Guvern și de președintele Klaus Iohannis. Potrivit ministrului, 11% din acești bani vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.

Ministrul Proiectelor Europene susține că suma inițială de 30,5 miliarde de euro a fost redusă la 29,2 miliarde „în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 comparație cu media europeană”.

Inițial, din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivelul UE, România beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, astfel și proiectele trebuie finalizate până la acea dată.

Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. De asemenea, sunt luate în calcul proiecte care depășesc suma de bani alocată României, în total de 135% din alocare, adică 40 de miliarde de euro, în urma unei decizii luate la nivel guvernamental. Ministerul își justifică această decizie menționând că sunt și alte țări care au făcut la fel. „Croația a propus o supra-alocare de 240%, Grecia 141%, Cehia 125%, Germania 124%, Ungaria 108%”, se arată în prezentarea ministrului Ghinea.

Urmează negocierea cu Comisia Europeană pe fiecare componentă în parte. „Acest proces va duce la scăderi sau creșteri de alocări și trebuie să avem o marjă de negociere”, precizează ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Sunt luate în vedere mai multe reforme, pe care Guvernul vrea să le finanțeze prin PNRR. Printre acestea se numără reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de salarizare, reforma funcției publice, reforme pentru mediul de afaceri și reforma companiilor de stat.

În ce vor fi investiți banii din PNRR

Tranziția verde

-sistem național de gestionare a apei: apă curentă, canalizare, irigații, dezmlăștinări și antigrindină.

-păduri, perdele forestiere și biodiversitate

-managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară

-transport feroviar și metrou

-fondul pentru reabilitarea energetică și seismică

-energii regenerabile și eficiență energetică.

Transformare digitală

-cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrație

-România educată – digitalizarea educației

-Broadband și 5G

Creștere inteligentă, sustenabilă și inclusivă

-reforma pensiilor

-reforma companiilor de stat

-sprijin pentru mediul de afaceri

-România educată

-cercetare, dezvoltare, inovare

-cercetare în infrastructura de gaz în amestec cu hidrogen

-România creativă

-transport rutier și autostrăzi

-fondul de reziliență pentru localități

-fondul pentru comunități sărace și rurale

-infrastructură socială și cămine de bătrâni

-România Velo

-România Atractivă (tursim de destinație)

Sănătate și reziliență economică, socială și instituțională

-Sănătate

-reziliență în situații de criză + vaccinare

-garanția pentru comunitate

-România Educată – infrastructură școlară și universitară

-venitul minim de incluziune

-încurajarea formalizării muncii

-reforma administrației publice, salarizare unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției

-fondul de reziliență a societății civile.

Politici pentru generația următoare copii și tineri

-România Educată – Program național pentru reducerea abandonului școlar

-granturi pentru tineret și sport

-Programul Național pentru creșe.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.

Potrivit ministrului Cristian Ghinea, partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală şi va fi analizată în această săptămână, iar fiecare plan de rezilienţă va trebui să aibă un echilibru între investiţii şi reformă, în special reformele care apar în recomandările de ţară din semestrul european, recomandările Comisiei Europene pe 2019 şi 2020.

Sursa stire universul.net

Articole asemanatoare

DDB a mai stins două datorii
Giani Kiriță a anunțat ce antrenor ar putea să o readucă pe Dinamo pe linia de plutire
Meniu